Skip to content

Nu putem scapa pentru ca nu vrem !

Monday, December 19, 2011

De ce nu putem scăpa de „băieţii deştepţi“ din energie
18 decembrie 2011, 21:46 | Autor: Florentina Cioacă | 1474 afişări
Cuvinte cheie: financiar, yahoo rss, energie, comisia europeana,
3 Comentează10 text Tipareste

FOTO: AGERPRESHidroelectrica îi poate deconecta pe „băieţii deştepţi“ înainte de 2018 cu ajutorul Comisiei Europene

Hidroelectrica vrea să rezilieze contractele cu „băieţii deştepţi“, dar fără să plătească penalităţi, lucru imposibil fără ajutorul UE.

La finele săptămânii trecute, Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea Energy Holding de suspendare a clauzei de forţă majoră din contractele Hidroelectrica şi de reluare a livrărilor de energie la întreaga cantitate. Din cauza secetei, producţia Hidroelectrica este acum la jumătate, iar compania a activat clauza de forţă majoră, pentru a reduce livrările.

Hidroelectrica şi-a notificat clienţii că urmăreşte rezilierea tuturor contractelor încheiate în afara bursei de energie „la primul termen posibil”. Aşa a sunat un comunicat al producătorului de energie, însă reprezentanţii săi ne-au declarat că nici ei nu ştiu care este primul termen posibil şi că, de fapt, aceasta este o înştiinţare că acordurile nu vor fi prelungite.

„Pentru contractele bilaterale încheiate de către Hidroelectrica în afara pieţei de tranzacţionare OPCOM, prin Scrisoarea de Intenţie şi Memorandumul semnat cu FMI nu a fost stabilită o dată sau un termen fix pentru reziliere. Hidroelectrica SA va folosi orice oportunitate legală şi contractuală pentru a obţine rezilierea anticipată a contractelor bilaterale, astfel încât «primul termen posibil» să fie cât mai apropiat”, au susţinut oficialii producătorului de energie, într-un răspuns la solicitarea ziarului „Adevărul”.

Cele mai importante contracte (cu Alro, Energy Holding, Alpiq, EFT) expiră în 2018, iar cele mici între 2015 şi 2018.

Penalităţi uriaşe

În primul rând, aceste contracte nu pot fi reziliate unilateral fără ca Hidroelectrica să plătească penalităţi uriaşe, adică diferenţa dintre preţul din contracte şi cel din piaţă. În 2009, penalităţile s-ar fi situat în jurul sumei de un miliard de euro.

Însă oficialii Hidroelectrica susţin că nu vor să plătească penalităţi: „Conducerea companiei exprimă, încă o dată, intenţia fermă de a întrerupe aceste contracte înainte de data expirării lor, dacă acest lucru va fi posibil fără ca societatea să fie expusă unor acţiuni penalizatoare în justiţie”.

În plus, Hidroelectrica a garantat cu aceste contracte credite de peste 400 de milioane de euro. Iar dacă aceste contracte ar dispărea, ele ar trebui înlocuite cu alte garanţii, precum cele de stat, lucru puţin probabil să se întâmple la o asemenea sumă.

Scoatem castanele din foc cu mâinile altora

Deci dacă nu plătim penalităţi şi nu garantăm cu altceva creditele, atunci cum pot fi reziliate totuşi aceste contracte? Comisia Europeană a început o investigaţie asupra lor, existând suspiciunea unui ajutor de stat, iar, dacă se va dovedi că încalcă legislaţia din domeniul concurenţei, contractele vor fi reziliate.

O altă problemă este ce se va întâmpla cu energia astfel disponibilizată. În total, contractele înseamnă 15 TWh de energie, adică un sfert din consumul ţării.

Interesantă este opinia unui şef de companie străină prezentă pe piaţa locală de energie, care a dorit să-şi păstreze anonimatul. El şi-a pus întrebarea dacă nu cumva Hidroelectrica va avea mai mult de pierdut dacă o parte din această energie va fi preluată în coşul pentru populaţie la un preţ mult mai mic, adică 72 de lei pe MWh în prezent, faţă de 130 de lei, cât este preţul pentru „băieţii deştepţi”.

Spre comparaţie, în ultimele luni, preţul pe piaţa contractelor bilateriale de pe bursa de energie OPCOM a depăşit 220 de lei pe MWh.

Fără sentimente în faţa legii

Contactată de „Adevărul” pentru un comentariu pe această temă, avocata Ana Diculescu-Şova de la NNDKP spune că nu cunoaşte aceste contracte, dar că judecătorii care analizează speţa nu vor lua în calcul latura morală a problemei.

„Un contract e un contract, aici nu există băieţi buni şi băieţi răi. Chiar dacă în plan moral poate părea că nu este în regulă sau pot exista dezechilibre în acel contract, în plan juridic poate fi în regulă”, ne-a declarat Şova.

În timp ce conducerea Hidroelectrica aşteaptă “primul termen posibil” şi se laudă cu asta în comunicate de presă, sindicaliştii din companie sunt singurii care au făcut ceva concret până acum: au început strângerea de semnături pentru a ataca în instanţă toate contractele dintre Hidroelectrica şi “băieţii deştepţi”, cerând anularea lor.

„Băieţii deştepţi” l-au învins şi pe Băsescu

Preşedintele Traian Băsescu a declarat recent că nici măcar el, şef de stat, nu a putut pune capăt poveştii „băieţilor deştepţi”. „Probabil că, odată intrată în analiza DG Competition de la Bruxelles, vom primi un sprijin consistent”, a spus el.

Publicat in categoria Cum comentati ? | | Comentarii (0)

Transelectrica pune frina la eoliene .

Wednesday, November 9, 2011

Transelectrica, transporta­to­rul naţional de energie elec­tri­că, trage încă un semnal de alarmă în ceea ce pri­veş­te dezvoltarea parcurilor eo­lie­ne. După ce firma a spus că, dacă pia­ţa ener­giei nu se va dezvolta în sensul creş­te­rii consumului de electricitate şi al pu­ne­rii în funcţiune a unor capacităţi care pot feri sistemul în faţa caracterului in­con­trolabil al energiei eoliene sistemul ener­getic va avea dificultăţi, Trans­elec­tri­ca pune în discuţie o altă problemă, cea a fon­durilor de care compania are nevoie pen­tru a integra în reţea “morile de vânt”.

Semnalele transmise de Transelec­tri­ca, firma care practic veghează la si­guranţa sistemului naţional de energie elec­trică, vin după ce compania a spus re­cent că a apăsat pedala de frână pen­tru emiterea contractelor care le permit par­curilor eoliene să se conecteze la reţea.

În prezent în România funcţionează parcuri eoliene cu o capacitate instalată apropiată de cea a unui reactor nuclear al centralei de la Cernavodă, cei mai mari investitori în acest domeniu fiind CEZ (Cehia), Enel (Italia) şi Energias de Portugal.

“Ni se spune să găsim soluţii. Aceste soluţii costă peste 500 milioane euro în investiţii. Transelectrica nu are aceste fonduri. Suntem în discuţii cu ANRE să pro­punem iniţiative legislative care să ne permită să atragem aceste investiţii. Fără aceste investiţii, toate avizele de racordare pentru parcuri eolinene pre­văd că viitoarele parcuri eoliene vor avea restricţii de funcţionare”, a decla­rat directorul general adjunct al Trans­elec­trica, Octavian Lohan, la conferinţa Mediafax Talks about Energy.

De două ori mai mult faţă de posibilităţi

Cea mai mare parte a parcurilor eoliene anunţate ar trebui să se realizeze în zona Dobrogei. În prezent, potrivit datelor Transelectrica, sunt semnate contracte de racordare le reţea pentru 8.300 MW, de două ori mai mult faţă de cât poate integra sistemul energetic în acest moment, compania neavând la îndemână nicio pârghie legală pentru stoparea acestui proces de avizare.

“Din păcate, Transelectrica nu poa­te respinge niciun astfel de proiect de­cât dacă atentează la siguranţa siste­mu­lui energetic naţional. Nu putem face mai mult de 5.000 MW în eoliene (în pre­zent – n.r.). Deci se pare că nu stăm bi­ne”, a continuat Lohan, citat de Mediafax.

Principala problemă pe care o ridică parcurile eoliene pentru sistem vine din caracterul incontrolabil al acestei ener­gii. De exemplu, în timpul nopţii, când con­sumul de energie scade, un vânt foar­te puternic în Dobrogea ar duce la o pro­ducţie de energie în excedent care nu şi-ar găsi locul în sistem. Deşi aceste dez­echilibre se pot rezolva prin scoa­te­rea din funcţiune a altor unităţi, cum este cazul termocentralelor sau al hidro­cen­tralelor, este posibil ca nici aceste mă­suri să nu mai fie suficiente.

De aceea, reprezentanţii Transelec­tri­ca au spus în repetate rânduri că sunt ne­cesare luarea unor măsuri pentru creş­terea consumului de energie şi al pu­nerii în funcţiune al unor unităţi capa­bile să ferească sistemul de aceste dezechilibre.

Bani de pe bursă

În afară de acestea, Transelectrica, la rân­dul ei, are nevoie de bani pentru dez­vol­tarea propriilor reţele. Potrivit lui Lohan, o parte din investiţii ar putea fi atra­se din vânzarea unui pachet mi­no­ritar din acţiunile Transelectrica.

“Am identificat surse de finanţare, dar avem nevoie de legislaţie, de o ordo­na­re a proiectelor în funcţie de posi­bili­tăţile lor de realizare. Spre exemplu, com­panii din Rusia, China, America sau An­glia au spus că sunt interesate să cum­pere acţiuni la Transelectrica. Apoi, am propus ANRE metode, inclusiv prin ga­ranţii financiare pe care dezvoltatorii în energie eoliană să le depună în mo­men­tul selectării proiectelor”, a spus Lohan.

În ciuda interesului arătat de unele com­panii, misiunea statului român de a atra­ge noi investitori în sectorul ener­getic în general, nu numai la Transelec­tri­ca, s-ar putea dovedi destul de grea, du­pă cum au spus unii speakeri prezenţi la con­ferinţa Mediafax Talks about Energy.

Oferiţi încredere

“Va fi dificil pentru România să atra­gă investiţii, trebuie să ofere încre­dere. România a pierdut mult din încre­de­re în ultimii ani, când s-au anunţat in­vestiţii care nu s-au mai realizat. Doar Pe­trom a făcut termocentrala de la Brazi. Creşterea preţului energiei şi le­gea de susţinere a investiţiilor în energii re­generabile contribuie la recâştigarea în­cre­derii”, a afirmat Frank Hajdinjak, direc­torul general al E.ON România.

El a adăugat că dacă autorităţile nu vor clarifica reglementările şi nu vor li­be­raliza preţurile, companiile străine vor alege alte pieţe în care să investească. “Sunt şi alte pieţe, care oferă con­di­ţii bune, nu doar în UE, ci şi în afara Eu­ropei, precum Turcia. Toate pieţele sunt în competiţie pentru atragerea de inves­tiţii. Trebuie legi şi reglementări predic­ti­bile. În privinţa prtivatizărilor, inves­ti­to­rii caută pachete majoritare la com­pa­nii de stat”, a continuat Hajdinjak.

Cuvintele lui Churchill

În afară de politica de privatizări sau de liberalizare a pieţelor de energie şi gaze, planurile investitorilor au mai fost influenţate şi de multiplele tentative de re­organizare a sistemului energetic. În ulti­mii trei ani, cu trei miniştrii diferiţi, România trecut de la ideea înfiinţării unui campion naţional la cea a înfiin­ţă­rii a doi giganţi energetici, pentru ca acum să ia în calcul realizarea a două com­plexuri energetice.

“Winston Churchill spunea că suc­cesul este să mergi din eşec în eşec fără să-ţi pierzi entuziasmul. S-ar putea apli-ca şi aici. România are nevoie de un minister al energiei, care să se ocupe de politici clare şi coerente, care să rămână ne­schimbate în timp”, a afirmat Valen­tin Mircea, membru al plenului Consi­liu­lui Concurenţei, la conferinţa Media­fax Talks about Energy.

Publicat in categoria Cum comentati ? | | Comentarii (0)

Forta Majora la Hidro . Tirziu boierule , tirziu . SE stia din mai . De ce ai asteptat ?

Wednesday, September 28, 2011

Seceta obligă Hidroelectrica să invoce forţa majoră şi să reducă livrările cu până la 30%
BUCUREŞTI
Hidroelectrica va reduce cu până la 30% cantităţile de energie livrate clienţilor din cauza invocării situaţiei de forţă majoră, ca urmare a secetei care a determinat reducerea nivelului apei în lacurile de acumulare, au declarat marţi pentru MEDIAFAX surse din Ministerul Economiei.
“Decizia invocării forţei majore a fost aprobată săptămâna trecută de Consiliul de Administraţie al Hidroelectrica. În mod normal, compania ar fi trebuit să ceară activarea acestei clauze imediat”, au afirmat sursele.

Scăderea nivelului apei în lacurile de acumulare face ca Hidroelectrica să nu mai poată produce suficientă electricitate pentru a-şi onora contractele. Prin activarea clauzei de forţă majoră Hidroeledtrica va reduce cantităţile de energie livrată pentru toţi clienţii.

Pentru a putea aplica această clauză de forţă majoră, Hidroelectrica are nevoie de un certificat constatator de la Camera de Comerţ şi Industrie a României.

Sursele citate au precizat că Hidroelectrica ar fi trebuit să ceară activarea forţei majore încă de la începutul verii, având în vedere că prognozele meteorologice indicau o vară şi o toamnă secetoase.

Hidroelectrica este controlată de stat, prin Ministerul Economiei.

Conducerea companiei şi reprezentanţii Ministerului Economiei nu au putut fi contactacţi pentru declaraţii.

Carol Dan

Publicat in categoria Cum comentati ? | | Comentarii (0)

FP a dezvaluit contractele secrete si prelungite pina in 2018 ale Hidroelectrica

Wednesday, July 27, 2011

Contractele secrete ale Hidroelectrica au fost scoase la lumină de Fondul Proprietatea. Intermediarii Energy Holding şi Alpiq au contracte pentru 30% din producţie la preţ preferenţial
ieri, 00:09 Autor: Petrescu Roxana Georgiana

Vezi galeria foto
Contractele secrete ale Hidroelectrica au fost scoase la lumină de Fondul Proprietatea. Intermediarii Energy Holding şi Alpiq au contracte pentru 30% din producţie la preţ preferenţial
Hidroelectrica, producătorul celei mai ieftine energii, a renunţat anul trecut la câştiguri de peste 90 mil. euro comercializând electricitatea direct şi nu prin bursă.

După un deceniu de se­cret în ceea ce priveşte con­tractele directe ale Hi­droelectrica, Fondul Pro­prie­ta­tea, acţionar minoritar în toate “perlele energetice” din sistemul românesc, a scos la iveală situaţiile financiare şi rapoartele admi­nis­tratorilor pen­tru cele mai mari 20 de companii pe care le are în portofoliu printre care se numără Hi­dro­elec­trica, Romgaz sau Nuclearelectrica.

Informarea publicului privind re­zul­tatele finan­ciare ale acestor com­pa­nii nu a fost nici­odată o prio­ritate pe lis­ta Ministerului Econo­mi­ei, acţionarul ma­joritar al acestor firme stra­te­gice, spre deosebire de companiile care sunt lis­tate la Bursă şi care trimestrial ex­plică evo­luţia prin­cipalilor indicatori financiari.

Printre cele mai interesante date publicate în legătură cu activitatea Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România şi cea mai valoroasă companie controlată de stat, sunt cele legate de contractele directe de vânzare a energiei în 2010. Astfel, compania a re­nun­ţat anul trecut la un câştig de peste 90 mil. euro prin faptul că a ales să-şi vândă energia prin contracte directe şi nu pe bursa de energie OPCOM. “Întotdeauna rapoartele admi­nis­tra­torilor au fost puse la dispoziţia or­ga­nelor abi­li­tate. Dacă Fondul Pro­prie­tatea a luat decizia de a pu­blica aceste da­te confidenţiale, atunci tre­bu­ie să-şi asu­me şi răspunderea juridică pentru aceas­tă decizie”, spune Constantin Tri­he­nea, directorul general al Hidroelectrica. Potrivit acestuia, câştigul de 90 mil. euro la care Hidroelectrica a renunţat este unul ipotetic.

“Ar fi fost ideal să putem obţine preţul maxim, dar ştiţi şi dumneavoastră foarte bine că aceste contracte au fost încheiate în anii 2001-2002 la preţuri mici, iar acum încercăm să micşorăm acest ecart. În mare parte am reuşit. Trebuie să facem diferenţa între a putea câştiga şi a putea pierde. Aşa a fost şi cu Petrom. Se putea câştiga, dar până la urmă nu s-a mai făcut”, a mai spus Trihenea.

Cea mai mare parte a acestor contracte au fost încheiate la începutul anilor 2000 la preţuri considerate a fi foarte avantajoase pentru companii precum Energy Holding, firmă pusă pe picioare de Bogdan Buzăianu, finul fostului ministru al industriilor Dan Ioan Popescu, dar păguboase pentru companie. În ciuda controverselor ridicate de această temă, anul trecut jumătate dintre contractele directe ale Hidroelectrica au fost prelungite până în 2018.

Datele din rapoartele pe 2010 ale Hidroelectrica publicate de Fondul Proprietatea arată că peste 66% din toată energia livrată de companie a mers pe contracte directe către marii consumatori şi furnizorii de energie electrică.

În total, pe aceste contracte Hidroelectrica a dat 14,9 TWh în valoare totală de 1,8 mld. lei (433,7 mil. euro). Cei mai mari clienţi ai Hidroelectrica în 2010 au fost Alro, cel mai mare consumator de energie din ţară care are un contract până în 2018 cu producătorul de energie, Energy Holding, Alpiq RomEnergie, fost EHOL Distribution care de fapt era tot o parte din Energy Holding, Mittal Steel Galaţi şi Alpiq Romindustries (fost Buzzman Industries). Preţul mediu pe contractele directe a fost de 121,6 lei pe MWh (circa 29 de euro pe MWh), pentru energia pură vândută de Hidroelectrica, şi de 129,2 lei pe MWh (aproape 31 de euro pe MWh) prin includerea unui tarif pentru introducerea energiei în reţea.

Alro şi Energy Holding sunt companiile care beneficiază de unele dintre cele mai bune preţuri la energia hidro, Compania Naţională a Huilei sau Societatea Naţională a Sării cumpă­rând MWh-ul cu până la 40% mai scump faţă de ruşii de la Alro.

Potrivit informaţiilor publicate de OPCOM, bursa de energie, anul trecut preţul electricităţii pe piaţa spot a fost de 37,08 euro/MWh, iar pe cea a contractelor bilaterale a fost de 36,52 euro/MWh.

Dacă ar fi ieşit cu energia în piaţă în loc s-o vândă pe contracte directe, Hidroelectrica ar fi încasat 555,3 milioane de euro, cu 121,6 milioane de euro în plus.

“Trebuie să ne dăm doi paşi înapoi şi să privim în ansamblu economia românească. Nu ai cum să vinzi toată energia pe bursă, în contextul în care tu ai o industrie energointensivă. Ce faci apoi cu locurile de muncă, cu industrii întregi care vor fi obligate să cumpere energie scumpă? Contractele Hidroelectrica cu Alro şi Mittal nu trebuie blamate, sunt contracte bune. La fel contractele cu traderii care gestionează portofolii întregi de clienţi sunt bune. Nu poţi duce toată energia pe bursă pentru că economia României are nevoie de energie ieftină. De blamat sunt contractele cu acei furnizori care doar parazitează, care doar cumpără şi vând mai departe energia”, explică Ionuţ Purica, expert în energie şi mediu în cadrul Academiei Române.

Potrivit acestuia, Hidroelectrica are nevoie de aceste contracte directe pentru a-şi putea garanta creditele pentru investiţii.

“Ce ne doare pe noi acum, în întreg sistemul energetic românesc, este nevoia de investiţii. Ai nevoie de contracte pe termen lung pentru a avea acces la creditare, bursa având riscurile ei, iar băncile refuzând preluarea acestor riscuri”, a mai precizat Purica.

“În anul 2010 costul mediu anual de producţie al energiei electrice a fost de 82,51 lei/MWh, iar costul mediu anual de livrare care cuprinde şi achiziţia de energie electrică a fost de 94,77 lei/MWh. Faţă de anul 2009, atât costul mediu anual de producţie, cât şi cel de livrare au cunoscut o scădere datorită creşterii cantităţilor de energie produsă. Menţionăm că toate preţurile de pe piaţa concurenţială sunt peste costul mediul anual de producţie şi cel de livrare. Preţul mediu de livrare al energiei electrice pe piaţa reglementată a fost cel stabilit de ANRE în sumă de 72 de lei pe MWh, situându-se sub costul de producţie”, se arată în raportul Hidroelectrica.

Practic, compania rămâne cu un profit de 46,69 lei pentru fiecare MWh pe care-l vinde pe aceste contracte directe. Dacă ar merge pe bursa de energie, acest profit ar fi de 72,89 de lei, cu peste 50% mai mare. Numai pentru anul 2010 acest profit la care renunţă se ridică la peste 90 de milioane de euro.

Trihenea spune însă că OPCOM nu are capacitatea de a prelua întreaga energie hidro disponibilă. Anterior, reprezentanţi ai Hidroelectrica au precizat că preţul de pe OPCOM nici măcar nu poate fi privit ca o referinţă în contextul în care pe bursa de energie nu se tranzacţionează decât 10% din consumul intern.

“Noi avem contracte de credit pe zece ani, iar pe bursă nu putem face contracte decât pe un an. Nu putem garanta astfel de credite cu contracte pe termen scurt. Mai mult, preţul energiei variază de la oră la oră, de la zi la noapte, de la sărbători la zi de lucru. A avea un preţ mediu asigurat şi un client constant este un mare beneficiu. În plus, anumite industrii, aşa cum este cazul Alro, trebuie ajutate”, a mai spus Trihenea.

În ciuda câştigurilor la care a renunţat, 2010 a fost un an record pentru Hidroelectrica din toate punctele de vedere. Compania a avut o producţie foarte mare de energie pe fondul unui an hidrologic bun ceea ce a dus la afaceri de 3,27 mld. lei (778 mil. euro), în creştere cu 35% comparativ cu anul 2009, şi un profit net de 292,3 mil. lei (69,5 milioane de euro), de şase ori mai mare faţă de 2009.

Publicat in categoria Cum comentati ? | | Comentarii (0)

In 2010 CE Craiova profit infim , Turceni pe minus.

Wednesday, July 27, 2011

CE Craiova, profit de 58.000 de euro
astăzi, 00:03 Autor: Petrescu Roxana Georgiana

Complexul Energetic Craiova, una dintre cele trei termocentrale mari din bazinul Olteniei, a avut anul trecut un profit net de 0,2 milioane de lei (57.866 de euro) la afaceri de peste un miliard de lei (261,3 milioane de euro), ambii indicatori economici fiind în scădere faţă de 2009.

Cifrele au apărut în rapoartele financiare publicate de către Fondul Proprietatea, acţionarul minoritar în cele mai mari companii energetice din România, printre care se află şi CEN Craiova.
Totodată, cifrele sunt mai mici faţă de cele publicate în bugetele de venituri şi cheltuieli aprobate de Ministerul Economiei, acţionarul majoritar al producătorului de energie.

“Nerealizarea producţiei de energie electrică şi termică programate s-a datorat pe de o parte scăderii consumului la nivel naţional, iar pe de altă parte temperaturilor exte­ri­oare din lunile februarie, martie, aprilie şi octombrie, noiembrie, mai ridicate decât media multianuală care au determinat ne­atin­gerea can­tităţilor şi parame­trilor bu­getaţi prin Bugetul de Venituri şi Cheltuieli”, se arată într-unul dintre rapoartele com­paniei publicate de Fondul Pro­prietatea.

Potrivit unor declaraţii recente ale reprezentanţilor Fondului Proprie­tatea, com­paniile care au acelaşi profil cu Complexul Energetic Craiova nu ar trebui să lucreze la marje de profit mai mici de 10-15%, or, în cazul acestei unităţi marja pe anul trecut nu a fost nici măcar de 1%.

Compania avea de încasat la finalul anului trecut creanţe în valoare de 298,9 milioane de lei (71,1 milioane de euro), cele mai importante sume urmând a fi recuperate de la Regia Autonomă Termoficare Craiova (144,8 milioane de lei), TMK Reşiţa (19,9 milioane de lei) şi Transelectrica (14,6 milioane de lei). CEN Craiova avea la sfârşitul anului trecut datorii de 489,7 milioane de lei. Una dintre problemele cu care se va confrunta anul viitor compania este deficitul de certificate de emisii de CO2.

Compania ar avea nevoie de circa 41 mil. euro pentru a cum­păra certificatele de pe piaţa liberă.

Publicat in categoria Cum comentati ? | | Comentarii (1)

Feral Reloaded. S-a inchis ca s-a scumpit energia . Acum doi ani s-a inchis ca “Petprod le-a taiat curentul” !?

Tuesday, July 5, 2011

Aproximativ 200 de angajaţi ai singurului combinat de feroaliaje din România, Feral SRL din Tulcea, au demarat luni protestele în faţa Prefecturii, fiind nemulţumiţi că managerii unităţii sunt obligaţi să închidă combinatul după creşterea cu 30% a preţului energiei electrice.
Sindicaliştii au avut pancarde cu sloganuri de genul ”Jos mafia din energie”, ”Vrem locuri de muncă în judeţ!”, ”Tulcea nu mai vrea şomeri”, liderii sindicatului întâlnindu-se cu prefectul judeţului Vasile Gudu, care le-a promis că-i va sprijini pentru a avea o întrevedere cu ministrul Economiei, Ion Ariton.
”Combinatul are nevoie de energie la un preţ acceptabil pentru a funcţiona, iar domnul prefect a început demersurile pentru ca mâine (n.r. marţi) să avem o întâlnire cu ministrul Ariton”, a declarat liderul sindicaliştilor, Cornel Blaja.
El a mai spus că în situaţia în care combinatul Feral SRL va avea acces la preţuri rezonabile la energie electrică protestele sindicaliştilor vor înceta.
Potrivit acestuia, sindicatul din combinatul Feral SRL a obţinut autorizaţie pentru a picheta sediul Prefecturii judeţului Tulcea până la finele acestei luni.
Vinerea trecută, 29 de angajaţi au primit preavize din partea conducerii combinatului, după ce cele patru cuptoare electrice au fost închise pe 30 iunie.

Publicat in categoria Cum comentati ? | | Comentarii (1)

Hidro cauta scuze pentru viitor .

Friday, May 20, 2011

Eolienele încep să aibă impact asupra Hidroelectrica. Fără Tarniţa, proiectul de un miliard de euro, situaţia devine îngrijorătoare
ieri, 23:50 Autor: Roxana Petrescu
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, începe să simtă primele efecte generate de intrarea în funcţiune a turbinelor eoliene. Cum energia eoliană se produce după cum bate vântul, pentru ca sistemul de electricitate să nu fie afectat de intrarea sau ieşirea unor capacităţi de producţie sunt necesare unităţi de reglaj care să intre şi să iasă rapid în funcţiune, în acest caz Hidroelectrica.

Situaţia nu este gravă acum, dar este pe cale de acutizare, în contextul în care la nivelul anului 2020 puterea instalată în parcuri eoliene ar putea creşte de 10 ori comparativ cu cea din prezent.

Astfel, proiectul Tarniţa-Lăpuşteşti, hidrocentrala de peste un miliard de euro, care va juca un rol major în echilibrarea sistemului energetic, devine obligatoriu, spun specialiştii din piaţă.

“Acum am început să consumăm foarte multă apă pentru reglaj, am folosit mult din rezervele noastre şi pentru a putea balansa variaţiile produse de energia eoliană. Acest lucru înseamnă costuri pentru noi”, a spus Constantin Trihenea, directorul general al Hidroelectrica.

În afara centralelor eoliene, compania a trebuit să acopere şi ieşirea din funcţiune a unor grupuri termo, precum şi a Unităţii 2 de la Cernavodă, lucru care a golit bazinele de acumulare ale firmei.

Mai mult, în contextul în care prognozele meteo nu arată ploi atât de generoase ca anul trecut, şi profiturile companiei vor fi afectate, Hidroelectrica mizând pe un câştig de 85 mil. lei, de peste 4 ori mai mic faţă de cel raportat în 2010.

Fără Tarniţa, avem probleme

Situaţia de acum însă este sub control, în contextul în care sunt montaţi numai circa 500 MW în parcuri eoliene. În zece ani însă, lucrurile se schimbă radical, pentru că se poate ajunge la 5.000 MW variabili, fără capacităţi suficiente de reglaj.

“Putem spune că la nivelul anului 2015 încă nu vom avea probleme majore pentru că vor intra în funcţiune şi alte capacităţi, aşa cum este cazul centralei pe gaz de 860 MW pe care o face Petrom. În plus, şi noi avem planuri pentru punerea în funcţiune a încă 150 MW. Dar după acest moment, situaţia devine îngrijorătoare fără Tarniţa. Va fi o mare problemă”, a mai precizat Trihenea.

Tot în acest context, s-ar putea lua în calcul instituirea unor reguli de funcţionare pentru sectorul eolian, astfel încât să nu fie pusă în pericol funcţionarea întregului sistem energetic.

“Ideea este că nu mergi cu toate eolienele deodată. Practic, am putea ajunge la formarea unor centre de producţie în funcţie de regiuni, Dobrogea, Moldova şi celelalte. Dacă merge Dobrogea, atunci Moldova să stea şi aşa mai departe”, explică Valeriu Binig, director servicii financiare energie şi resurse din cadrul Deloitte România, liderul consorţiului în vederea pregătirii procesului de atragere a investitorilor în proiectul Tarniţa – Lăpuşteşti. Acest proiect este văzut de specialiştii din domeniu ca fiind cheia pentru rezolvarea acestei probleme şi ca o maşină de făcut bani în cazul în care este folosită aşa cum trebuie.

“Un astfel de proiect poate stoca energie, poate face foarte mulţi bani prin vânzarea energiei produse pe vârfurile de consum şi poate asigura stabilitatea la nivel european, şi a sistemulul român, şi a celui austriac şi a celui ungar”, spune Tudor Şerban, consilierul personal al ministrului economiei Ion Ariton.

Un pic mai mult noroc

În linii mari, această hidrocentrală unică în România va putea prelua energia în exces din orele când consumul scade pentru a o elibera în sistem în orele de vârf, la preţuri mult mai mari. În iunie va fi lansat procesul pentru atragerea investitorilor, 10 companii fiind deja interesate de acest proiect. Semnarea acordului şi înregistrarea companiei de proiect ar urma să aibă loc la începutul anului viitor. În a doua parte a anului 2012 este estimată semnarea contractului de execuţie de lucrări, proiectul urmând să fie finalizat în 2019.

“Nu este simplu să faci proiecte energetice în România. Sunt multe interese politice. Sperăm totuşi ca alegerea investitorilor să fie făcută cu mai multă acurateţe şi poate cu mai mult noroc pentru că plecarea investitorilor din proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă este o pată pentru minister. Pretenţiile legate de acest proiect au fost foarte mari, dar sperăm să nu mai avem surprize”, a precizat Şerban. La Cernavodă, patru dintre cei 6 investitori au abandonat proiectul de 4 miliarde de euro, acum statul fiind obligat să reia procesul de atragere a investitorilor.

La investiţia de la Tarniţa-Lăpuşteşti statul va controla 51% din proiect, restul de 49% urmând să fie împărţit între investitori. Totodată, una dintre clauzele contractului ar putea fi plata unor despăgubiri în cazul în care un investitor decide să se retragă din proiect, fără a prezenta motive întemeiate.

“Cel mai probabil, 40% vor fi capitaluri proprii, iar restul va fi atras de la bănci”, a explicat Binig.

Una dintre posibilităţile de finanţare ale acestui proiect ar putea fi chiar listarea la Bursă a Hidroelectrica.

“Este recomandabil ca prima dată să fie listat un pachet de 10% din acţiunile companiei pentru a afla astfel valoarea de piaţă şi apoi încă 10%. Cel mai probabil însă se va merge pe listarea unui pachet de 15%. Acest lucru ar putea avea loc în prima parte a anului viitor”, a declarat Şerban.

Primele discuţii despre proiectul Tarniţa – Lăpuşteşti au fost iniţiate de mai bine de 25 de ani. În prezent, propunerea de hotărâre de guvern privind modalitatea de implementare a proiectului este finalizată, în perioada imediat următoare aceasta urmând să fie înaintată pentru consultări şi aprobare. Unitatea va avea 4 grupuri, fiecare de câte 250 MW şi va necesita investiţii de peste un miliard de euro.

Publicat in categoria Cum comentati ? | | Comentarii (0)

Transelectrica si-a triplat profitul pe primul trimestru . Ce trebuie facut? Trebuie eliberat di functie Directorul General . Zis si facut. . ?

Tuesday, May 10, 2011

Cum a reuşit Transelectrica să-şi tripleze profitul în primul trimestru
ieri, 23:51 Autor: Andrei Chirileasa

Compania de transport al energiei electrice Transelectrica Bucureşti (TEL), controlată de Ministerul Economiei, a raportat în primul trimestru un profit net de 160,9 mil. lei (38 mil. euro), de 3,2 ori mai mare decât în perioada similară din 2010, în condiţiile în care cifra de afaceri a crescut cu 7,9%, la 750 mil.

lei (177,5 mil. euro), potrivit raportului trimestrial transmis Bursei de Valori Bucureşti.
Transelectrica a beneficiat de la 1 ianuarie 2011 de o creştere cu 10% a tarifului de transport al energiei electrice. În plus, cantitatea de energie transportată a fost cu 11,75% mai mare decât în primul trimestru din 2010, la 15,7 milioane MWh. Astfel, veniturile din servicii de transport al energiei electrice, care reprezintă principala sursă de profit a companiei, au crescut cu 24%, la 295 mil. lei (70 mil. euro).

Pe de altă parte, compania şi-a redus cheltuielile din exploatare cu circa 6%, la 607 mil. lei, în condiţiile în care cheltuielile lunare ale companiei au fost plafonate la nivelul din bugetul pe 2010 până la aprobarea bugetului pentru acest an. Astfel, deşi activitatea companiei a crescut, cheltuielile materiale şi cele cu personalul au scăzut. Astfel, profitul din exploatare a urcat de trei ori, la 150 mil. lei.

Compania a câştigat şi pe partea financiară datorită întăririi leului faţă de euro şi dolar, care i-a adus câştiguri la reevaluarea datoriilor pe termen lung în valută. Profitul financiar a fost de 45 mil. lei, faţă de 19 mil. lei în aceeaşi perioadă a lui 2010.

În noiembrie 2010, Stelian Gal l-a înlocuit în funcţia de director general pe Adrian Băicuşi, care fusese adus la conducerea companiei în ianuarie 2009 din mediul privat, unde fusese anterior CEO la Siemens România. Gal mai fusese director general înainte de venirea lui Băicuşi. La finele lunii aprilie a fost anunţată schimbarea din funcţie a lui Stelian Gal, noul director general fiind Horia Hahaianu, şeful filialei Teletrans.

Ministerul Economiei deţine 73,7% din acţiunile Transelectrica, în timp ce Fondul Proprietatea are 13,5%. Statul intenţionează să vândă în acest an încă 15% din acţiunile companiei. Transelectrica are o capitalizare de 1,54 mld. lei (374 mil. euro).

Publicat in categoria Cum comentati ? | | Comentarii (0)

De la 1 iunie Turcia se leaga comercial la UCTE. Se incepe cu 300Mw. In situatia actuala a deficitului de energie in Europa , dupa cazul Fokushima, asta o sa ne cam puna pa jar. Se mai putea astepta un an . .

Thursday, May 5, 2011

Trial parallel operation with TEIAS to proceed to the final phase on 1 June
On 3 May, ENTSO-E approved moving to the third phase of the trial synchronous operation of the Turkish power system with Continental Europe, starting on 1 June. In this 11 months long, final phase of the trial, limited commercial electricity exchanges are foreseen.
Based on a positive evaluation of the trial’s second phase, the decision was taken yesterday by ENTSO-E’s Regional Group Continental Europe, representing transmission system operators (TSOs) of the Continental European synchronous area.
Commercial electricity exchanges will start in June with transfers of up to 400 MW from Bulgaria, Greece and Continental Europe towards Turkey and with up to 300 MW in the reverse direction.
Capacity allocations may be increased gradually up to the allowable technical limits, provided that successful operation has been achieved at previously allocated power exchange levels. The precise increases will be announced with appropriate market lead times by ENTSO-E and the three directly affected TSOs in Bulgaria, Greece and Turkey.
ENTSO-E’s Regional Group will continue monitoring thoroughly the performance of the Turkish power system, especially inter-area oscillations and the performance of secondary control in order to avoid any negative impacts to regional and Europe-wide systems while achieving positive effects on security of supply and the electricity markets that are the motivation for this synchronous interconnection.
Background
On 18 September 2010 the Turkish power system was synchronized with the interconnected power systems of Continental Europe, marking the start of the parallel trial interconnection as agreed between the Turkish system operator and ENTSO-E TSOs HTSO, ESO-EAD, Amprion and Tennet GmbH (former Transpower). The parallel operation is achieved by two 400 kV lines to the Bulgarian system and by one 400 kV line to the Greek system.
This trial parallel operation period is organized in three phases, the first two of which have been completed successfully:

Publicat in categoria Cum comentati ? | | Comentarii (1)

La Transelectrica “Vin ai nostri , pleac-ai nostri.” Gal, de ce a venit si mai ales , de ce pleaca , a doua oara ? Odata era de ajuns . Inseamna ca prima data a fost de pomana .. D-zeu sa-i inteleaga .

Friday, April 29, 2011

Directorul Transelectrica a fost demis. Din nou
Autor: Florin Cojocaru | Sursa: Money.ro | Publicat: 28 apr 2011, 17:13 | Actualizat: 28 apr 2011, 17:28
Stelian Gal, director general Transelectrica a fost azi eliberat din funcţie, în locul său fiind pus Horia Hăhăianu. Este a doua demitere a lui Gal din acest post

Share
2comentarii

1
2
3
4
5
Vot: 0,0 din 0 voturi

ARTICOLE ENERGIE

10 euro litrul de benzină în Germania
Profitul Shell a crescut cu 60% în primul trimestru, la 8,78 miliarde dolari
Directorul Transelectrica a fost demis. Din nou
Rompetrol scumpeşte benzina şi ieftineşte motorina. Vezi cu cât
DIP: Boc mai are 20 de ani până să priceapă economie. Îngheţarea preţului benzinei ar fi o anomalie

“Prin prezentul raport curent CN TRANSELECTRICA SA informeaza publicul investitor ca Ministerul Economiei a emis Ordinul nr. 856/2011, prin care domnul Gal Stelian Alexandru se elibereaza din functia de director general al Companiei, iar domnul Horia Hahaianu se numeste în functia de director general al Companiei” se arată într-un comunicat transmis Bursei de Valori Bucureşti.

Stelian Gal fusese numit director general al companiei naţionale de transport al energiei electrice la data de 15 noiembrie 2010. Gal mai fusese director al Transelectrica, în perioada septembrie 2005-ianuarie 2009. În ianuarie 2009, a fost schimbat cu Adrian Băicuşi, din ordinul fostului ministru al Economiei de la acea vreme, Adriean Videanu. În perioada în care nu a mai fost director general şi până când a fdost numit din nou în această poziţie, în 2010, Gal a activat ca director la sucursala Sibiu a companiei.

“Eu am un ordin al ministrului pe care trebuie să-l respect. Din 11 mai voi fi doar membru în Consiliul de Administraţie, iar din septembrie mă pensionez”, a spus, pentru Money.ro, Gal.

Publicat in categoria Cum comentati ? | | Comentarii (0)